Dimoiu Dumitru Răzvan

Impactul tehnologiei asupra tinerilor

Tehnologia a început să fie avansată la nivel global între anii 2010 și 2015, când toată lumea a început să se mute pe smartphone, pentru a petrece pe social media, jocuri video online. Încă de pe atunci oamenii începeau să devină anxioși și să sufere de depresie. Statisticile ne arată că în acea perioadă, fetele au fost mai afectate de aceste boli mintale decât băieții. Nivelul de suferință nu s-a înregistrat doar în Statele Unite, ci și în alte țări cum ar fi: Canada, Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Danemarca. Finlanda și Islanda.

Pe lângă faptul că cea mai frumoasă perioadă a vieții este copilăria, aceea perioadă reprezintă cea mai mare dezvoltare a abilităților pentru a se descurca în societatea contemporană. Aceste abilități se desfăsoară prin jocuri libere, unde învață să se conecteze, să socializeze, fie prin grupuri sau comunități întregi. În țările dezvoltate, vârsta la care lumea primește un smartphone este încă de la vârste fragede, cum ar fi 10, 11, 12 ani sau chiar din adolescență.

Creierul uman are două elemente, care îl setează în doua moduri comune: modul descoperire (pentru aplicarea oportunităților) și modul defensiv (pentru apărarea împotriva amenințărilor). Pentru a prinde curaj și încredere în propriile sale forțe, copiii nu trebuie să fie limitați, trebuie să treacă prin piedici și eșecuri. Protectivitatea excesivă afectează dezvoltarea omului și îl face mai temător în viața de adult.

În zilele noastre, smartphone-urile au devenit principala piedică în calea experiențelor. Copiii reduc celelalte forme de experiență, axându-se doar pe ce este virtual, fără să mai încerce ceva fizic.

Riscurile despre acestă adicție sunt mari și ele trebuie prevenite cât mai rapid. În fiecare zi un copil petrece câte 7 sau 8 ore pe zi în fața ecranului, pe langă faptul că au școală și teme pentru acasă. Lipsa odihnei, petrecând și nopțile pe device-uri, pot aduce riscuri cum ar fi: depresia, anxietatea, dificultăți de învățare etc. Neatenția asupra sarcinilor pe care le fac, mulți adolescenți primesc sute de notificări pe zi, ceea ce îi distrage de la atenția distributivă.

Creatorii aplicațiilor de rețele sociale care au succes imens au folosit un algoritm care îi atrage pe copii să fie înrăiți de brandul lor.

Un studiu arată că fetele sunt mai afectate decât băieții, pentru că ele dacă utilizează frecvent aceste rețele, încep să devină triste. Fetele folosesc rețele sociale precum Instagram și TikTok, care au efecte negative pentru comparația socială. Motivele pentru care rețelele sociale le fac mai mult rău femeilor sunt diverse. Ele sunt mai sensibilie în ceea ce privește comparațiile vizuale, față de atunci când oamenii critică sau laudă chipul și corpul unei persoane. Își împărtășesc mai repede emoțiile, iar ele sunt mai afectate de bolile cauzate de influență socială. Bărbaților le este mai ușor să abordeze o femeie și să se comporte urât cu ea, fără să răspundă de faptă. Fetele sunt urmărite în mare parte de persoane vârstnice.

Jocurile video au și ele beneficiile lor atât pentru baieți, cât și pentru fete, dar au și efecte nocive care îi afectează în mare parte pe băieți. Principalele probleme pe care le semnalează jocurile video sunt următoarele: conflicte familiale și dificultăți în celelalte domenii ale vieții.

Guvernele și autoritățile politice au un rol semnificativ pentru a preveni aceste adicții prin reglementări care să fie promulgate și aplicate eficient. Începând de la 16 ani ar fi ideal să fie permis ca tinerii să petreacă pe internet. Companiile de tehnologie trebuie să se ocupe de funcții care să permită acces scăzut tinerilor la internet.

Impactul telefoanelor în școli trebuie și el schimbări de reglementare. Regulamentul impune ca telefoanele să nu fie folosite în timpul orelor, ceea este total greșit pentru că în pauze și în timpul liber le folosesc exagerat. Metoda eficientă este accea de a le lasă pe un sertar sau mobilier special pe tot parcursul zilei. Elevii trebuie să petreacă la școală prin recreație, activități de socializare, jocuri de creativitate, etc. Acestea pot preveni bolile de sănătate mintală, anxietate și chiar depresii.

Ca o concluzie, putem afirma că o copilărie petrecută în libertate are șansa să lanseze adulți competenți și încrezători în propriile sale forțe. Pentru școala primară și gimnazială utilizarea dispozitivelor de control parental, au un rol semnificativ pentru a urmări conținuturi educative. Părinții de altfel au și ei un rol important în a controla timpul petrecut al copiilor pe device-uri și a urmări ce conținuturi privesc copiii.

Bibliografie

Jonathan, Haidt. O generatie in pericol Cum afectează telefonul sănătatea mintală a copiilor noștri și cum îi putem proteja, Editura Bookzone, 2024