|
Bibliotecar dr. Andreea Dragomir Scurtă analiză filosofică a ideii de absolut |
|
“Absolutul este punctul indiferent al tuturor polurilor, dincolo de existență si inexistență, dincolo de real și ireal” - Lucian Blaga Absolutul – termen provenit din sanscrită, nume dat în brahmanism și hinduism spiritului suprem universal considerat ca fiind realitatea ultimă, necreată, incorporală, indivizibilă, existență prin sine și în mod absolut1, este, din punct de vedere filosofic, greu de definit, greu de atins, greu de înțeles. Dacă deschidem Dicționarul Explicativ al Limbii Române și căutăm această definiție ni se aduce la cunoștință că absolutul reprezintă ceva “care este independent de orice condiții și relații, care nu este supus nici unei restricții, care nu are limite”2 sau ca termen filosofic “principiu veșnic, imuabil, infinit, care, după unele concepții filosofice, ar sta la baza universului.”3 Concept filosofic, prin excelență, absolutul constituie esența existenței prin substanță, energie, formă, unitate, experiență, valoare etc.4 De aici filosofia “se folosește de această noțiune luând absolutul ca atribut al esenței existenței, chiar ca atribut al atributelor existenței, ca atribut al unor produse ale activității umane”5 Dacă privim în ansamblu absolutul este un termen destul de des întâlnit în toate domeniile: în istorie vorbim despre Monarhie absolută - formă de guvernământ în care puterea legislativă, puterea executivă și cea judecătorească se află în mâinile monarhului; monarhie în care suveranul are puteri nelimitate; în matematică: Valoare absolută = valoarea aritmetică a rădăcinii pătratului unei mărimi; în fizică: Mișcare absolută = deplasarea unui corp față de un sistem de referință fix; Adevăr absolut = adevăr alcătuit din suma adevărurilor relative, care nu poate fi dezmințit în viitor, care reprezintă cunoașterea completă, sub toate aspectele, a lumii obiective și de care omenirea se apropie din ce în ce mai mult etc.6 Se poate atinge absolutul? “Cine nu iese din eu, n-atinge absolutul și nu descifrează nici viața” spunea Constantin Brâncuși. Absolutul reprezintă infinitul, Universul, Divinitatea. Ființa umană încearcă atingerea absolutului prin dezvoltare, căutare, cercetare științifică continuă, progres, dându-i diverse conotații în funcție de domeniu: “în matematică, infinitului i se atribuie, se pare, o origine, în timp ce, în filosofie, condiția de infinit implică, într-un sens, și nelimitarea de orice fel.”7 Ce se caută prin atingerea absolutului? Adevărul absolut, libertatea deplină, fericirea supremă, dreptatea incontestabilă, creația unică etc.8 Așadar, absolutul există sau este doar o iluzie a minții umane? Fiecare individ având idealul lui, pe parcursul vieții va dori tot mai mult să meargă mai departe să adauge noi valori celor deja dobândite. “Plenitudinea absolută a existenței o constituie unitatea înfăptuită a tuturor conținuturilor ei convergente.”9 Vorbind despre perfecțiune, ce reprezintă perfecțiunea absolută mai mult decât Dumnezeu? Ce reprezintă Divinitatea? Reprezintă “valoarea în sine atotcuprinzătoare și, în același timp, primordială, plenitudinea absolută a existenței. Toate aspectele necesare ale plenitudinii absolute a vieții – dragoste, frumos, adevăr etc. – sunt, de asemenea, valori în sine absolute, dar întrucât constituie doar una din laturile întregului, aceste valori în sine absolute rămân parțiale.”10 Ființa umană prin urmărirea atingerii acestor valori, a reușit să dea naștere operelor culturale de tip științific, filosofic, artistic sau tehnic, intrând astfel în universalitatea și eternitatea personalităților creatoare.11 Iată așadar câteva citate despre absolut date de marii noștri filosofi: Petre Țuțea: “Deoarece setea de absolut nu i-a fost satisfăcută la grad biopsihic, omul e etern trist.” Sorin Cerin: “Cine poate ști ce înseamnă iubirea la picioarele adevărului absolut?” Emil Cioran: “Eternitatea nu e accesibilă decât prin vieţuirea clipei în mod absolut.” Mircea Eliade: “Absolutul nu se gustă de două ori.” NOTE 1 https://www.google.com/search?q=absolutul+filosofic... 2 https://dexonline.ro/definitie/absolut 3 Idem. 4 Laura Pană, Infinit și absolut. Considerații generale și reflecții axiologice, în Revista de filosofie, tom 42, nr. 2, 1995, p. 222. 5 Ibidem, p. 218. 6 https://dexonline.ro/definitie/absolut 7Laura Pană, Op. cit., p. 215. 8 Ibidem, p. 218. 9 Nikolai Losski, Condițiile binelui absolut. Bazele eticii, București, Humanitas, 1997, p. 51. 10 Ibidem, p. 61. 11 Laura Pană, Op. cit., p. 222.
BIBLIOGRAFIE Cioară Ilie, Ființa umană și adevărul absolut, București, Editura Herald, 2001. Losski Nikolai, Condițiile binelui absolut. Bazele eticii, București, Humanitas, 1997. Maharaj Nisargadatta, Conștiința și absolutul, București, Editura Sophia, 1999. Marcu Marius Nicolae, Mintea nu minte: 123 de gânduri întru absolut, Cluj-Napoca, Casa de editură Viața Creștină, 1995. Pană Laura, Infinit și absolut. Considerații generale și reflecții axiologice, în Revista de filosofie, tom 42, nr. 2, 1995.
WEBGRAFIE |