Bibliotecar Dunoiu Andy Bogdan

Viticultura României

Viticultura din România nu este doar o ramură agricolă, ci o poveste veche de mii de ani, transmisă din generație în generație. Identitatea viticolă a României este dată de oameni, de pământ, de tradiții și cu dorința de a spune lumii cine suntem, prin vin.

De la vii vechi, îngrijite cu răbdare, până la crame moderne conduse de o nouă generație de vinificatori, identitatea viticolă a României se construiește la intersecția dintre tradiție și curajul de a merge mai departe.

Identitatea viticolă a României se definește prin regiunile sale viticole diverse, caracterizată prin soiuri locale și internaționale, peisaje unice și o tradiție milenară, transformând țara într-un actor important pe harta vinului european.

Principalele regiuni viticole ale României sunt: Dealurile Moldovei- regiune vastă, renumită pentru vinuri variate, cu podgorii precum Copou, Iași, Hârlău, Podgoria Cotnari (vinuri albe) și Buhuși; Podișul Transilvaniei - podgorii cheie: Târnave (Alba, Sebeș-Apold), Aiud, Lechința, cunoscute pentru vinuri albe și roșii de calitate; Dealurile Munteniei și Olteniei - corespunde Podișului Getic, cu podgorii ca Dealul Mare, Ploiești, Drăgășani (vinuri de calitate), Severin și Horezu; Dealurile Banatului - regiune sud-vestică cu influențe mediteraneene, cu podgorii ca Miniș-Maderat (vinuri roșii); Crișana și Maramureșul - cuprinde podgorii precum Miniș-Maderat, Diosig, Valea lui Mihai, Silvaniei; Colinele Dobrogei - zonă cu climă continentală, recunoscută pentru vinurile albe (Murfatlar, Tulcea); Terasele Dunării - cuprinde zone ca Ostrov, Fetești, Hârșova (https://www.google.com/search?q=Identitatea+viticola+a+Romaniei+&sca_esv=7961302cda4152b2&biw=1280&bih=855&aic=0&ei=).

Toate aceste zone se caracterizează prin biodiversitatea soiurilor (de la cele autohtone cum sunt Fetească Neagră, Fetească Regală, Băbească, Grăsă de Cotnari, la soiuri internaționale cum sunt Merlot, Cabernet Sauvignon, Chardonnay), prin varietatea terroir-ului (condiții climatice și pedologice diverse, de la zone deluroase la terase dunărene care influențează stilul vinurilor) precum și prin tradiție și modernitate (combina procedeele tradiționale cu tehnologiile moderne din viticultură și vinificație).

Viticultura din spaţiul Uniunii Europene, se constituie, pe plan sortimental ca “unitate în diversitate”, fiecare ţară viticolă participând pe piaţa strugurilor şi a vinului, cu produse viti-vinicole din soiurile autohtone. România, ca ţară viticolă cu tradiţie multimilenară a dispus în perioada prefiloxerică de un bogat sortiment de soiuri Vinifera locale sau cu răspândire naţională (Identitatea viticolă a României la aderarea la Uniunea Europeană - Popa A., Gh. Condei, Daniela Popa, ș.a., Buletin USAMV-CN, 63/2006).

G. Nicoleanu în lucrarea Introduction L'ampelographie Roumainé în anul 1900, prezintă 45 soiuri locale şi autohtone răspândite la nivelul întregii ţări. Pe teritoriul Olteniei erau cultivate vechile soiuri: Cârlogancă, Braghină, Gordan, Tămâioasă, Corb, Seină, Berbecel, Vulpe, Balaban, Băşicată, Slăviţă, Timpurie, Teişor, Rozachie, Corniţă, Coarnă albă, Coarnă neagră, Ţâţa vacii, Ţâţa oii, etc.

Rezultă din cele relatate că soiurile autohtone: Crâmpoşie, Braghină, Fetească albă, Fetească neagră şi Grasă, încă de pe atunci dădeau identitate viticolă României în context european (Identitatea viticolă a României la aderarea la Uniunea Europeană - Popa A., Gh. Condei, Daniela Popa, ș.a., Buletin USAMV-CN, 63/2006).

Poşta Română a emis în anul 2005 timbre cu soiurile Vinifera româneşti, având valoare de patrimoniu naţional. Pentru strugurii de masă, s-a emis timbrul cu soiul Victoria, răspândit în podgoriile meridionale ale României (52 centre viticole ca soi recomandat sau autorizat) şi în lume (ţările viticole europene cu climat mediteranian şi Africa de Sud, California, Argentina, Chile, Asia Mică cu climat subtropical (Identitatea viticolă a României la aderarea la Uniunea Europeană - Popa A., Gh. Condei, Daniela Popa, ș.a., Buletin USAMV-CN, 63/2006).

Poşta română a emis în anul 2005 timbre şi pentru strugurii de vin, proveniţi din soiurile: Fetească alba, Fetească neagră şi Grasă de Cotnari, răspândite în podgoriile unde se produc vinuri cu denumire de origine controlată de înaltă calitate (DOC-IC) culeşi la stafidirea boabelor sau la înobilarea botritică a acestora, sau culeşi târziu în luna octombrie. Se mai adaugă la acestea soiul Tămâioasă românească pentru vinuri albe aromate DOC-IC.

Compararea atentă a notelor date de prestigioşi degustători din comisie la vinurile româneşti şi străine (Grand Cru şi Premier Cru) este edificatoare. S-au remarcat vinurile de Tămâioasă românească, Fetească albă, Grasă de Cotnari medaliate cu aur ca şi cele provenite din ţările viticole mediteraneene.

Rezultatele remarcabile obţinute de vinurile Fetească albă, Fetească neagră, Grasă de Cotnari şi Tămâioasă românească la concursurile naţionale şi internaţionale organizate de O.I.V. în ultima jumătate de secol garantează identitatea viticolă a României în domeniul soiurilor de vin. (Identitatea viticolă a României la aderarea la Uniunea Europeană - Popa A., Gh. Condei, Daniela Popa, ș.a., Buletin USAMV-CN, 63/2006).

Viticultura din România înseamnă identitate, cultură și pasiune – o legătură vie între trecut și prezent, între om și natură.

Bibliografie

Blahous D., 1998 – Internationale Datebank. Der Winzer Austriche, 6, 19-22

Calistru Gh., Damian Doina, Savin C., Tudose Irina, 2003 – Comportaraea unor clone de soiuri de viţă de vie pentru vinuri albe de calitate superioară de diferite provenienţe şi oportunitatea selecţiei clonale. Horticultură, 12,136,36-38;

Cârnu-Munteanu V., Roman C., 1900 – Vinurile României, Bucureşti, România;

Constantinescu Gh., 1943 - Soiurile de viţă roditoare cultivate în podgoria Drăgăşani, Bucureşti;

Constantinescu Gherasim, Lăzărescu V., Boureanu Cornelia, 1960 – Gordan. Registre Ampelographic International, Alençon, France;

Constantinescu Gh. şi colab., 1962-1971 – Ampelografia R.S.R., vol. I-VIII, Ed. Acad. RSR, Bucureşti;

Cotea D.V. şi colab., 2000 – Podgoriile şi vinurile României, Ed. Acad. Române;

Del Zan F., Failla O., Scienza A. (cu colab. Dejeu L.), 2004 – La vite e l'uomo del rompicapo delle origini al saluataggio delle reliquie, Ed. ERSA Gorizia-Italia;

Fregoni M., 1998 – Viticoltura di Qualita, Piacenza, Italia;

Fregoni M., 2005 - Viticoltura di Qualita, Ed. Phytoline, s.r.l. Affi;

https://www.google.com/search?q=Identitatea+viticola+a+Romaniei+&sca_esv=7961302cda4152b2&biw=1280&bih=855&aic=0&ei=;

Indreas Adriana, Vişan luminiţa, 2000 – Principalele soiuri de struguri de masă cultivate în România, Ed. Ceres, Bucureşti;

Indreas Adriana, Vişan Luminiţa, 2001 – Principalele soiuri de struguri de vin cultivate în România, Ed. Ceres, Bucureşti;

Macici M., 1996 – Vinurile României, Ed. Alcor Edimpex, SRL Bucureşti;

Mességué Maurice, 1972 – C'est la nature qui a raison, Ed. Laffont, Paris;

Nicoleanu G., 1900 – Introduction à l'Ampélogtaphie Roumaine, Bucureşti, Roumanie;

Olteanu I., Popa A., Popa Daniela, Condei Gh., Seiculescu M., 1998 – Le maintien de la diversité des biosystemes Vinifera/Porte-greffes une necessité pour la viticulture de l'avenir dans les vignobles d'Oltenie-Roumanie, 23ème Congres Mondial de la Vigne et du vin, Lisbonne, Portugal, 260-265;

Popa A., Popa Daniela, Condei Gh., Seiculescu M., Ciolacu M., Buia I., 2004 – Modalites de conservation de la biodiversité des variétés vinifera et des porte-greffes. XXVII Congres OIV, Vienna, Austria;

Popa A., Gh. Condei, Daniela Popa, ș.a - Identitatea viticolă a României la aderarea la Uniunea Europeană, Buletin USAMV-CN, 63/2006;

Pouget R., 1980 – Amelioration de la vigne. Selection clonale et creation de variétés nouvelles. Bull. OIV, 592/1980, 447-476;

Ţârdea C., Rotaru liliana, 1997 – Ampelografie curs, vol. III, AMD Iaşi;

Teodorescu C.I., 1964 – Pe urmele unor vechi podgorii ale geto-dacilor. Ed. Agro-silvică, Bucureşti;

Teodorescu I.C., Teodorescu Şt., Mihalca Gh., 1966 – Viţa de vie şi vinul de-a lungul veacurilor, Ed. Agro-silvică, Bucureşti;

Teodorescu C. Şt, 1977 – Les vignobles et les vines de Roumanie. Travaux Symp. Vit. d'Oenologie, Bordeaux;

WagnerR., Truel P., 1988 – Nouvelles variétés de raisins de table et de raisins secs. OIV Paris;

Viala P. et Vermorel V., 1902-1910 – Ampelographie, vol. I-VII;

xx OIV, 1955-1970 – Registre ampelographique international OIV, Paris, Franţa;

xxx POŞTA ROMÂNĂ, 2005 – Soiuri vinifera româneşti