Bibliotecar Dunoiu Bogdan Tehnică experimentală (Profesor dr. ing. Iancu Stancu) |
|
Decizia de a scrie o recenzie asupra lucrării “Tehnică experimentală” a apărut din dorința de a soluționa o necesitate pentru cei implicați în domeniul cercetării științifice, dar și a studenților facultăților de inginerie din cadrul Universității din Craiova, doctoranzilor și masteranzilor, în special celor din domeniul horticol si agricol. “Cu mulți ani în urmă, noțiunile de Tehnică experimentală au fost incluse în manualele de Agrotehnică și tehnică experimentală. Însă aceste noțiuni au fost prezentate succint sub forma unui capitol insuficient dezvoltat, fără exemple de prelucrare statistică a rezultatelor experimentale, ceea ce s-a resimțit, din păcate, în pregătirea de specialitate a studenților din Facultățile de Agronomie și de Horticultură din cele cinci mari centre universitate din țara noastră.”1 Lucrarea “Tehnică experimentală” este elaborată de către Profesor dr. ing. Iancu Stancu, profesor în cadrul facultății de Agricultură a Universității din Craiova. Născut pe 18 martie 1950 în comuna Gogoșu județul Dolj, domnul profesor Iancu Stancu este absolvent al liceului Nicolae Bălcescu din Craiova și al Facultății de Agronomie a Universității din Craiova în anul 1974. Începând cu anul 1978, Iancu C. Stancu a parcurs toate etapele carierei universitare, de la lector la profesor, anterior desfășurându-și activitatea în producție. Profesor dr. ing. Iancu Stancu este membru al Societății Naționale Române pentru Știința Solului, al Organizației Române de Cercetări pentru Lucrările Solului și al Organizației Internaționale de Cercetări pentru Lucrările Solului și al Societății de Istorie și Retrologie Agrară. Este autor a paisprezece cărți, cinci cursuri universitare și un îndrumător și a desfășurat o bogată activitate de cercetare științifică, ceea ce i-a permis dobândirea numeroaselor cunoștiițe din care rezultă și prezentul volum. Lucrarea de față a fost publicată în anul 2006 la Editura Sitech din Craiova, are 178 pagini structurate în 10 capitole și poate fi consultată în cadrul Bibliotecii Universității din Craiova. Lucrarea se încheie cu o serie de anexe și o bibliografie selectivă. Prezenta tipăritură vine să evidențieze normele minime ce trebuie respectate în proiectarea, organizarea, interpretarea și folosirea rezultatelor experimentale. Lucrarea are un pronunțat caracter practic, lucru evidențiat și prin includerea unui capitol distinct, intitulat Aplicații practice de tehnică experimentală agricolă. Tehnica experimentală prezintă informații despre metodologia de cercetare, modul de organizare a experiențelor agricole, înregistrarea datelor și prelucrarea lor statistică, precum și interpretarea rezultatelor obținute. Sunt prezentate mijloacele și principiile de menținere a rigorii științifice, fiind precizate de asemenea normele minime care trebuie respectate în proiectarea, organizarea, interpretarea și folosirea rezultatelor de cercetare2. Metodele de cercetare sunt reprezentate în funcție de complexitate, prin observație, cercetarea în câmp, cercetarea în vase de vegetație, cercetarea în fototron, cercetarea în laborator, cercetarea asistată de calculator și informatizarea. Cercetarea folosește metodele și tehnicile statistice de prelucrare și de tratare a informației științifice. Aceasta permite departajarea acțiunii elementelor importante, asigurate statistic de elementele fără semnificație practică. Instrumentele cercetării științifice sunt foarte diferite, pornind de la câmpul de experiență, coloanele de sol, lizimetrele, vasele de vegetație, camerele de creștere, serele, solariile, fitotronul, laboratoarele speciale, până la integrarea acestora în complexe de cercetare interdisciplinară de tipul Biosfera 13. Agricultura, ca sursă principală de asigurare a hranei, a progresat continuu, odată cu dezvoltarea societății omenești și evoluția sistemelor de agricultură. Acumularea cunoștințelor, selecția artificială a celor mai valoroase varietăți de plante cultivate, observația și experiențele cu soiuri, hibrizi, îngrășăminte, lucrări ale solului, tratamente fitosanitare, metode de ameliorare a fertilității solului etc., au constituit fundamentul dezvoltării științelor agricole4. Domeniul experimentărilor agricole este în prezent vast și variat, cu o importanță permanentă în dezvoltarea agriculturii, importanța rezultată din necesitatea studiului influenței numeroșilor factori care se împletesc la realizarea producțiilor agricole. “Cercetarea științifică este o activitate complexă, laborioasă, ce cuprinde un ansamblu de măsuri, metode, procedee de studiere a fenomenelor de cuantificare a acțiunii lor și a interacțiunilor posibile în toate domeniile de activitate. În agricultură și horticultură, cercetarea științifică are un caracter permanent, deoarece prin crearea de noi tipuri de îngrășăminte, pesticide sau mașini agricole, de noi tehnici de irigare sau de prelucrare a produselor obținute etc. apare necesitatea experimentării lor în vederea generalizării în marea producție a celor mai bune variante.” – Rusu Teodor, Tehnică experimentală. Tehnica experimentală este o metodologie de cercetare care oferă studenților pricepere și deprinderi temeinice în ceea ce privește modul de organizare a experiențelor agricole, înregistrarea datelor și prelucrarea lor statistică, precum și interpretarea rezultatelor obținute. Reușita unei activități de cercetare depinde într-o foarte mare măsură de pregătirea profesională a cercetătorului și a personalului ajutător. Cercetătorul trebuie să cunoască bine metodica și tehnica experimentală. “Ca obiect de demonstrație și propagandă, tehnica experimentală orientează concret specialiștii din teren, care vizitează experiențele polifactoriale din stațiuni experimentale, asupra speciilor de plante, a soiurilor noi, a combinațiilor de îngrășăminte potrivite, a densităților, tehnicilor de irigare, a erbicidelor, fungicidelor, insecticidelor eficiente, etc... În acest sens, tehnica experimentală potențează resursele printr-un efect de multiplicare a rezultatelor, atât în sens spațial, cât și în planul calității, determinând reflex totodată creșterea nivelului de calificare al forței de muncă.” - Rusu-Ilie Săndoiu, Tehnică experimentală. Cartea se încadrează stilului științific și este foarte utilă și de actualitate în contextul numărului permanent crescător de aspiranți la titlul de inginer agronom și horticultor, fapt prezent și în rândul comunității academice a Universității din Craiova.
NOTE 1 Iancu Stancu, Tehnică experimentală, Editura Sitech, Craiova, 2006 2 Rusu Teodor, Tehnică experimentală, Editura AcademicPres USAMV Cluj, Cluj-Napoca, 2013 3 Dumitru-Ilie Săndoiu, Tehnică experimentală, Editura Ceres, București, 2012 4 Rusu Teodor, Tehnică experimentală, Editura AcademicPres USAMV Cluj, Cluj-Napoca, 2013
BIBLIOGRAFIE 1. Cucu, I., Maciuc, V., Maciuc, D., Cercetarea științifică și elemente de tehnică experimentală, Editura Alfa, Iași, 2004; 2. Dumitru-Ilie Săndoiu, Tehnică experimentală, Editura Ceres, București, 2012; 3. Dumitru, D., Analiză statistică și proiectarea experimentelor în industria alimentară – suport de curs; 4. Iancu Stancu, Tehnică experimentală, Editura Sitech, Craiova, 2006; 5. Jantschi, L., Prezentarea și prelucrarea datelor experimentale, Editura U.T. Press, Cluj Napoca, 2013; 6. Menghea, I. și colectiv, Monitorizarea și statistica poluanților atmosferici, Editura Politehnică Press, București, 2010; 7. Rusu Teodor, Tehnică experimentală, Editura AcademicPres USAMV Cluj, Cluj-Napoca, 2013.
|